Când te vei pregăti să intri la un personaj important, amintește-ți că cineva urmărește de deasupra ce se întâmplă și că trebuie să-l mulțumești pe El, nu pe celălalt. El, cel care este deasupra, te va întreba: “Ce obișnuiai să spui în timpul școlii despre exil, închisoare, lanțuri, moarte sau dizgrație?“
Obișnuiam să spun că aceste lucruri sunt indiferente.
“Ce spui acuma despre ele? S-au schimbat cu ceva?“
Nu.
“Te-ai schimbat tu?“
Nu.
“Spune-mi atunci, care lucruri sunt indiferente?“
Lucrurile care sunt independente de voință.
“Spune-mi, ce urmează din asta?“
Lucrurile care sunt independente de voință nu sunt nimic pentru mine.
“Spune-mi, ce consideri că este binele?“
O voință așa cum se cuvine și știința de a te folosi corect de impresii.
“Și care este țelul?“
Să te urmez pe Tine.
“Și acum, spui aceleași lucruri ca în timpul școlii?“
Da, spun aceleași lucruri ca și atunci.
Intră la acel personaj important cu curaj și nu uita aceste lucruri. Vei vedea cum un tânăr care le-a studiat se comportă printre oameni care nu le-au studiat. Îmi imaginez că vei avea gânduri precum acestea: “M-am pregătit din greu pentru nimica? Asta numesc oamenii putere? Aceasta este anticamera? Aceștia sunt curtenii? Acestea sunt gărzile? Pentru asta am ascultat atâtea lecții? Acestea nu sunt nimica, dar eu m-am pregătit pentru ele de parcă ar fi fost ceva important.“