Unele pedepse parcă sunt consfințite prin lege pentru cei care nu dau ascultare administrației divine. Oricine socotește bun ceva independent de voința sa, lasă-l să fie la cheremul invidiei, dorinței, lasă-l să lingușească pe alții și să fie tulburat. Oricine socotește rău ceva independent de voința sa, lasă-l să sufere, să jelească, să se plângă, să fie nefericit. Însă, deși suferim pedepse atât de aspre, tot nu ne putem abține.
Amintește-ți ce spune poetul cu privire la străini:
“Străine, de-ar veni altul mai rău decât tine,
Tot nu-l voi putea necinsti.
Căci de la Zeus vin străinii și săracii.“
Aceste vorbe trebuie să le avem pregătite pentru a le folosi și cu privire la părinți: “Chiar de-ar fi altul mai rău decât tine, nu pot necinsti un tată. Căci toți vin de la Zeus, protector al tuturor părinților.“ Sau cu privire la frați, “căci toți vin de la Zeus, protectorul celor de același sânge.“ Pe aceeași cale vom descoperi că Zeus este protector al tuturor diferitelor relații dintre oameni.