Guvernatorul Epirului și-a manifestat necuviincios susținerea pentru actorul favorit în cadrul unui festival și a fost insultat de către publicul prezent. Când a povestit cele întâmplate și a spus că era supărat deoarece a fost insultat, Epictet i-a spus: Ce rău au făcut? Și oamenii aceia și-au manifestat susținerea, la fel ca și tine.

    “Ce? Așa arăți că susții pe cineva?“ a răspuns guvernatorul.

    Când te văd pe tine, care ești guvernatorul lor, prietenul și împuternicitul împăratului, arătându-ți susținerea în acest mod, nu era de așteptat ca și ei să facă același lucru? Dacă nu este corect să-ți arăți susținerea în acest mod, nu o fă nici tu. Iar dacă este corect, ce motiv ai să te superi pe ei? Pe cine altcineva să imite mulțimea, dacă nu pe voi, cei care sunteți superiorii lor? Ce exemplu să urmeze ei când merg la teatru, dacă nu al tău? Vezi cum împuternicitul împăratului se comportă la teatru. Dacă el sare de pe scaun și strigă, sar și strig și eu. Sclavii lui sunt împărțiți prin public și strigă numele favoritului; eu nu am sclavi, dar voi striga și eu numele favoritului meu, cât de tare pot. Ar trebui să știi că atunci când vii la teatru, vii ca un exemplu de urmat. Tu stabilești modelul de comportament pentru ceilalți, care te urmăresc să vadă cum te porți.

    De ce te-au insultat? Deoarece fiecare om urăște ceea ce reprezintă o piedică pentru el. Ei și-au dorit ca un anume actor să ia premiul, tu ai dorit pe altul. Ei au reprezentat o piedică pentru tine, tu o piedică pentru ei. Tu ai fost mai puternic, așa că ei au făcut ce au putut. Au insultat acel lucru care era o piedică pentru ei. Ce ai vrea? Să faci ce vrei tu, iar ei nici măcar să nu poată spune ce vor? Este așa ceva cu putință?

    Nu-l insultă fermierii pe Zeus, atunci când îl consideră o piedică? Sau marinarii? Nu este insultat și împăratul, fără încetare? Și? Crezi că Zeus nu știe? Nu-i este adus la cunoștința împăratului ce se spune despre el? Și ce face? Știe și el că dacă i-ar pedepsi pe toți cei care-l insultă, ar rămâne fără supuși. 

    Atunci, ce-i de făcut? Când mergi la teatru să nu-ți dorești ca Sophron să câștige premiul. Să dorești să-ți păstrezi voința în armonie cu natura, deoarece nimeni altcineva nu-ți este mai drag decât ești tu însuți. Este ridicol să fii tu vătămat pentru ca un altul să câștige un premiu. Cine să dorești să câștige? Câștigătorul și nimeni altcineva. Astfel, întotdeauna va câștiga favoritul tău. 

    “Dar eu vreau să câștige Sophron.“

    Atunci organizează câte jocuri vrei la tine acasă, Nemeice, Pytice, Istmice, Olimpice. Și la acelea proclamă câștigător pe cine vrei tu. Dar în public, nu revendica ceea ce nu îți aparține, nici nu încerca să furi ceea ce aparține tuturor. Dacă o faci, îndură să fii insultat; căci atunci când te comporți la fel ca și mulțimea, te aduci și pe tine la nivelul lor.