Nu trebuie să ne antrenăm folosindu-ne de metode contrare naturii și rațiunii. Dacă am face asta, noi, care ne spunem filosofi, n-am fi cu nimic deosebiți de saltimbanci. Să mergi pe sârmă este dificil și periculos. Ar trebui din cauza asta să ne antrenăm mergând pe sârmă, cățărându-ne pe palmieri sau îmbrățișând statui? În niciun caz! Nu tot ce este dificil și periculos este și potrivit pentru antrenament, doar ce conduce la ce vrem să realizăm este potrivit. Și ce vrem să realizăm? Să ne folosim liberi de constrângeri de dorință și de aversiune. Ce înseamnă asta? Să nu eșuăm în ceea ce ne dorim și să nu cădem în ceea ce vrem să evităm. Către asta trebuie să conducă și antrenamentul nostru.
Fără eforturi grele și susținute, nu este posibil să-ți asiguri o dorință care să nu eșueze în ceea ce vrea și o aversiune care să nu cadă în ceea ce caută să evite. Dacă vei permite dorinței sau aversiunii să se îndrepte către lucruri independente de voință, poți fi sigur că nu va mai fi posibil să obții ceea ce dorești sau să eviți ceea ce vrei să eviți.
De vreme ce obiceiurile puternice tind să predomine și noi suntem obișnuiți să ne folosim de dorință și aversiuni cu privire la lucruri care nu sunt în puterea noastră, trebuie să contracarăm acest obicei cu un obicei contrar, iar pentru cele mai alunecoase impresii trebuie să ne antrenăm.
Dacă sunt înclinat către plăcere, pentru a mă antrena voi tinde în direcția contrară mai mult decât ar fi cazul în mod normal. Dacă sunt înclinat să mă feresc de durere, mă voi forța și mă voi antrena împotriva acestor impresii, pentru a-mi ține la distanță aversiunea față de asemenea lucruri.
Cine este cel care se antrenează astfel? Este cel care nu-și dorește nimic, care caută să evite doar lucrurile ce depind de voința sa și care se antrenează îndeosebi în acele lucruri ce îi sunt lui dificile. Din acest motiv, oameni diferiți se antrenează din greu pentru lucruri diferite. De ce să-ți instalezi un stâlp pe care să te cațeri? De să cari peste tot cu tine un cort, sau pistil și mojar?
Omule, dacă ești ușor iritabil, antrenează-te să înduri abuzuri, antrenează-te să nu te superi atunci când ești jignit. Vei face asemenea progrese încât chiar și dacă ești lovit, vei putea să-ți spui ție însuți “Imaginează-ți că ai îmbrățișat o statuie“. Apoi, antrenează-te să bei vin cum se cuvine, nu ca să poți bea mult, că sunt unii nesăbuiți care se antrenează pentru așa ceva, ci pentru a te abține de la băut. Să te abții și de la fete tinere sau prăjituri rafinate. La momentul potrivit, pentru a te supune încercării, vei coborî în arenă să vezi dacă impresiile te copleșesc la fel ca înainte. Însă acuma, ferește-te de ce este mai puternic decât tine. Disputa este inegală atunci când este între o fată drăguță și un tânăr care abia a început filosofia. După cum spune vorba, un urcior și o piatră nu stau bine împreună.
După cel al dorinței și aversiunii, vine al doilea domeniu, cel al impulsului către o anumită acțiune sau de a se retrage de la o acțiune. Aici, scopul tău este să asculți de rațiune, să nu faci nimic nepotrivit momentului sau locului, sau nepotrivit din vreun alt punct de vedere.
Al treilea domeniu se preocupă de consimțământ și are legătură cu lucrurile care sunt plauzibile sau amăgitoare. Așa cum spunea Socrate că nu trebuie să trăim o viață lipsită de cercetare, nici noi nu trebuie să acceptăm o impresie fără a o cerceta. Ar trebui să-i spunem “Stai, lasă-mă să văd cine ești și de unde ai venit“. La fel cum un străjer întreabă noaptea “Arată-mi semnul!“, și noi să întrebăm “Ai semnul primit de la natură, cel pe care îl prezintă o impresie ce poate fi acceptată?“.
În final, exercițiile care țin de trup, dacă ajută în vreun fel la cele menționate mai sus, la antrenarea dorinței și aversiunii, sunt exerciții potrivite. Însă dacă sunt făcute pentru a te afișa, atunci sunt semnul unuia care s-a abătut și s-a îndreptat către cele externe, al unuia care caută spectatori ca să-l laude. De aceea, Apollonius avea dreptate când spunea “Dacă te antrenezi pentru binele tău, atunci când este cald și-ți este sete, ia o gură de apă, scuip-o și nu spune nimănui.“